INS confirmă stagnarea economiei în T1 2025

Datele oficiale arată o stagnare economică în primul trimestru al anului 2025, potrivit unui comunicat emis redacţiei. PIB-ul nu a crescut deloc faţă de sfârşitul lui 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul este de doar 0,6%.

Recent INS a revizuit datele cu privire la PIB-ul din T1 2025. Imaginea este îngrijorătoare, deoarece produsele au pierdut considerabil, mai ales pe partea de consum, turism şi transporturi. Fără contribuţia netă a taxelor - adică veniturile statului din TVA şi accize - economia ar fi fost în scădere.

Majoritatea sectoarelor de servicii au înregistrat scăderi uşoare sau stagnări. Turismul, transportul şi comerţul au intrat pe minus, iar industria a suferit o contracţie de -3%. Singurul sector cu creştere notabilă a fost construcţii, cu +9,9%, dar acesta nu a fost suficient pentru a compensa restul economiei.

Pe partea cererii interne, consumul gospodăriilor a fost revizuit în jos semnificativ - de la +2,3% la doar +0,9% - indicând o scădere a încrederii consumatorilor. O contribuţie pozitivă a venit doar din stocuri (+1,5pp), dar această ridică semne de întrebare privind o posibilă supraproducţie şi un consum slab în lunile ce urmează.

Potrivit sursei, BRD estimează pentru 2025 o contracţie economică între -0,6% şi -1,4%, o prognoză pesimistă care vine pe fondul incertitudinilor fiscale şi al măsurilor de consolidare bugetară.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5,7% în iunie 2025, aşteptările pieţei. Cea mai mare presiune vine din partea alimentelor (+7,4%) şi a serviciilor (+7,1%). Previziunile indică o accelerare a inflaţiei în a doua jumătate a anului, posibil atingând 8-10%, ca urmare a mai multor factori:

-încetarea plafonării preţurilor la energie electrică (30 iunie).

-crescri de TVA şi accize (începând cu 1 august).

-eliminarea plafonului comercial la alimente de bază (30 septembrie).

-eventuale efecte ale cursului valutar şi tarifelor comerciale globale.

Conform comunicatului, România se numără printre cele mai afectate ţări din UE în ceea ce priveşte cercetarea productivităţii muncii din cauza căldurii extreme. Estimările arată că:

-între 2021-2034, vom pierde 1,3% din PIB-ul potenţial,

-între 2045-2054, pierderea va fi de 2,6%.

Productivitatea este afectată direct de temperaturile ridicate, mai ales în sectoarele de muncă fizică şi în regiunile urbane slab adapte la schimbările climatice.